Ce este prescripția executării silite?
Prescripția executării silite nu operează de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate. Odată constatată, aceasta stinge dreptul creditorului de a obține executarea silită, iar titlul executoriu își pierde puterea executorie, în condițiile prevăzute de lege.
Prescripția executării silite este reglementată de Codul de procedură civilă, în Cartea a V-a – Despre executarea silită, titlul I – Dispoziții generale, capitolul V – Prescripția dreptului de a obține executarea silită (art. 706–711).
Care este diferența dintre prescripția dreptului material la acțiune și prescripția executării silite?
Cele două instituții privesc etape distincte ale valorificării unui drept. Prescripția dreptului material la acțiune limitează perioada în care titularul poate solicita instanței protecția dreptului său, de exemplu prin obligarea debitorului la plată. Prescripția executării silite intervine după obținerea unui titlu executoriu și privește perioada în care creditorul poate cere punerea acestuia în executare.
Pe scurt, prima se referă la dreptul de a obține protecție prin intermediul instanței, iar cea de-a doua la dreptul de a obține executarea silită a unui titlu executoriu.
Care este termenul de prescripție a executării silite?
Potrivit art. 706 din Codul de procedură civilă, dreptul de a obține executarea silită se prescrie, de regulă, în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.
Termenul general de 3 ani
În cele mai multe situații, creditorul are la dispoziție 3 ani pentru a solicita executarea silită a unui titlu executoriu. După împlinirea termenului, persoana interesată poate invoca prescripția.
Termene speciale
În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripție este de 10 ani. Unele legi speciale pot stabili alte termene, în funcție de natura dreptului sau de procedura aplicabilă. Termenul trebuie verificat prin raportare la titlul executoriu și la dispozițiile legale incidente situației concrete.
De la ce dată începe să curgă termenul de prescripție?
Potrivit art. 706 alin. (2) din Codul de procedură civilă, termenul de prescripție începe să curgă de la data nașterii dreptului de a obține executarea silită. Momentul se stabilește în funcție de natura titlului executoriu și de data la care obligația a ajuns la scadență.
Câteva exemple întâlnite în practică:
- pentru o hotărâre judecătorească sau arbitrală, termenul începe să curgă de la data rămânerii definitive;
- pentru un contract de credit declarat scadent anticipat, termenul curge de la data la care declararea scadenței anticipate a produs efecte, iar întreaga datorie a ajuns la scadență. Stabilirea datei presupune verificarea contractului, a notificării și a documentelor prin care a fost declarată scadența anticipată;
- în cazul ratelor neachitate, dacă nu a fost declarată scadența anticipată, termenul poate curge separat, în raport cu data scadenței ratelor;
- pentru un bilet la ordin sau o cambie, data de început se stabilește potrivit regulilor speciale aplicabile acestor instrumente, fiind raportată, după caz, la scadența înscrisă în titlu.
Ce acte întrerup prescripția executării silite?
Potrivit art. 709 din Codul de procedură civilă, întreruperea prescripției înlătură timpul scurs anterior și determină începerea unui nou termen. Cursul prescripției se întrerupe:
- când debitorul execută voluntar, integral sau parțial, obligația prevăzută în titlul executoriu ori recunoaște datoria în alt mod;
- la depunerea cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă aceasta a fost adresată unui organ de executare necompetent;
- la depunerea cererii de intervenție în executarea silită pornită de alți creditori;
- la îndeplinirea unui act de executare silită, precum înființarea popririi, aplicarea sechestrului sau valorificarea bunurilor;
- la depunerea cererii de reluare a executării silite;
- în alte cazuri prevăzute de lege.
După întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție. Un act întreruptiv nu împiedică însă prescripția pentru o perioadă nelimitată. Noul termen poate ajunge, la rândul său, la împlinire dacă nu intervine o altă cauză de întrerupere sau suspendare.
Prescripția nu este considerată întreruptă dacă executarea silită a fost respinsă, anulată, s-a perimat ori dacă persoana care a solicitat-o a renunțat la ea.
Ce situații suspendă cursul prescripției?
Potrivit art. 708 din Codul de procedură civilă, suspendarea oprește temporar cursul prescripției. După încetarea cauzei de suspendare, termenul își reia cursul, luându-se în calcul și perioada scursă anterior.
Cursul prescripției se suspendă:
- în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea prescripției dreptului material la acțiune;
- în perioada în care executarea silită este suspendată prin lege sau prin hotărârea instanței ori a altui organ jurisdicțional competent;
- cât timp debitorul nu are bunuri urmăribile sau acestea nu au putut fi valorificate ori își sustrage veniturile și bunurile de la urmărire;
- în alte cazuri prevăzute de lege.
Prescripția nu se suspendă însă în perioada în care executarea silită este suspendată la cererea creditorului urmăritor.
Care este diferența dintre suspendare și întrerupere?
Suspendarea oprește temporar cursul prescripției, fără să înlăture perioada scursă anterior. După încetarea cauzei de suspendare, termenul își reia cursul din punctul în care s-a oprit.
Întreruperea înlătură timpul scurs până la producerea sa. Din acel moment începe să curgă un nou termen de prescripție.
Cum se invocă prescripția executării silite?
Prescripția executării silite poate fi invocată de persoana interesată prin intermediul contestației la executare. Instanța verifică data de la care a început să curgă termenul, actele care l-au întrerupt și eventualele cauze de suspendare. Dacă admite contestația, poate anula executarea silită prescrisă și actele efectuate în cadrul acesteia.
Contestația la executare se formulează, de regulă, în termen de 15 zile. Data de la care se calculează termenul diferă în funcție de obiectul contestației: primirea încheierii de încuviințare a executării sau a somației, comunicarea înființării popririi ori momentul în care persoana interesată a luat cunoștință despre actul de executare contestat. Din acest motiv, documentele primite și datele comunicării trebuie verificate înainte de calcularea termenului.
În final, prescripția executării silite poate influența posibilitatea creditorului de a recupera o creanță prin executare silită. Stabilirea momentului de la care începe să curgă termenul și identificarea cauzelor de suspendare sau întrerupere necesită analiza situației concrete. Dacă există îndoieli cu privire la împlinirea termenului de prescripție, este recomandată consultarea unui avocat pentru evaluarea drepturilor și a demersurilor care pot fi urmate.
Citeste si:
InvestCapital LTD suspendare sechestru și executarea silită – ce poți face legal, pas cu pas
Cum poti obtine suspendarea executarii silite!
Ce trebuie sa faci daca esti amenintat cu executarea silita!
Restabilirea echilibrului în contractele de credit. Înghețarea cursului valutar !
Darea in plata – când și cum poți stinge creditul, cedându-ți locuința
