Începând cu 6 iulie 2026, infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului este sancționată mai sever. Legea nr. 122/2026 a modificat art. 197 din Codul penal prin majorarea limitelor de pedeapsă, menționarea expresă a dezvoltării psihice a copilului și introducerea unei forme agravate pentru autorul aflat sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive. Modificarea privește strict infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului. Prin această lege nu au fost schimbate pedepsele tuturor infracțiunilor care pot fi comise asupra copiilor.
Ce a modificat Legea nr. 122/2026?
Legea nr. 122/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 3 iulie 2026 și a intrat în vigoare la 6 iulie 2026. Anterior modificării, punerea în primejdie gravă a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului se pedepsea cu închisoarea de la 3 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
În forma actuală, art. 197 prevede închisoarea de la 5 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Textul menționează și dezvoltarea psihică a copilului, iar pentru fapta săvârșită sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive este prevăzută majorarea cu o treime a limitelor speciale.
Ce înseamnă rele tratamente aplicate minorului?
Infracțiunea constă în punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, psihice, intelectuale ori morale a minorului. Pentru aplicarea art. 197 nu este suficientă existența unui comportament nepotrivit sau a unui conflict în familie. Pericolul creat pentru dezvoltarea copilului trebuie să fie grav și concret.
În acest context pot fi analizate violențele fizice, amenințările și umilirea constantă, izolarea, privarea de hrană sau tratament medical, pedepsele degradante și neglijarea gravă a sănătății ori siguranței copilului. Încadrarea nu se face însă pe baza unei liste fixe. Sunt evaluate natura comportamentului, intensitatea și durata lui, vârsta minorului, relația de dependență față de autor și efectele constatate.
Art. 197 reglementează o infracțiune de pericol. Nu este necesar ca dezvoltarea copilului să fi fost deja afectată în mod ireversibil, dar trebuie dovedită punerea sa în primejdie gravă. Legea nu stabilește niciun număr minim de acte. Repetarea comportamentului poate susține gravitatea, fără a fi singurul criteriu luat în calcul.
Ce schimbă menționarea dezvoltării psihice?
Forma anterioară a art. 197 se referea la dezvoltarea fizică, intelectuală și morală. Prin introducerea expresă a dezvoltării psihice, legea oferă un reper mai clar pentru analizarea amenințărilor, umilirilor, intimidării, izolării și a altor comportamente capabile să producă traume psihologice.
Modificarea nu introduce o infracțiune separată de abuz psihologic și nici nu include automat în art. 197 toate formele de abuz emoțional, sexual sau economic. Aceste noțiuni au un sens mai larg în domeniul protecției copilului, iar unele fapte sunt sancționate prin alte articole din Codul penal.
Cine poate răspunde penal?
Autorul infracțiunii poate fi părintele natural sau adoptiv, precum și orice persoană în grija căreia se află minorul. Nu este necesară o legătură de rudenie, dar trebuie să existe un raport real de îngrijire, supraveghere sau autoritate asupra copilului.
În funcție de împrejurări, în această categorie pot intra tutorele, asistentul maternal, persoana la care copilul se află în plasament sau o altă persoană căreia i-a fost încredințată îngrijirea lui. Dacă o persoană nu are această calitate, nu poate fi autorul infracțiunii prevăzute de art. 197, dar poate răspunde pentru alte fapte sau în calitate de participant, după caz.
Care sunt noile pedepse?
Pentru forma de bază, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani, față de intervalul anterior de 3-7 ani. Instanța aplică și interzicerea exercitării unor drepturi, în condițiile Codului penal.
Limitele prevăzute de lege nu reprezintă o sancțiune aplicată automat. Pedeapsa concretă este stabilită în raport cu gravitatea faptelor, durata acestora, urmările asupra copilului, conduita autorului și eventualele cauze legale de majorare sau reducere.
Când se majorează limitele cu o treime?
Dacă părintele sau persoana care avea minorul în grijă se afla sub influența alcoolului ori a substanțelor psihoactive în momentul săvârșirii faptei, limitele de 5 și 10 ani se majorează cu o treime. Intervalul rezultat este de 6 ani și 8 luni-13 ani și 4 luni.
Consumul de alcool sau existența unei dependențe nu atrage automat forma agravată. Trebuie dovedit că autorul se afla sub influență la momentul faptei și că sunt îndeplinite toate condițiile infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului.
Pot fi reținute și alte infracțiuni?
Relele tratamente aplicate minorului pot fi reținute împreună cu alte infracțiuni. Prin Decizia nr. 37/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că actele de lovire sau alte violențe, vătămare corporală ori lipsire de libertate săvârșite asupra minorului, atunci când întrunesc elementele acestor infracțiuni, se rețin în concurs cu infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului.
În funcție de conduita dovedită, pot fi aplicate și dispozițiile privind violența în familie, amenințarea, lipsirea de libertate, infracțiunile contra integrității sexuale sau exploatarea minorilor. Încadrarea este stabilită în raport cu actele comise și urmările acestora.
Stabilirea raportului dintre aceste fapte și alegerea încadrării juridice necesită analizarea împrejurărilor concrete și a probelor administrate, situație în care poate fi necesară asistența unui avocat de drept penal.
Se aplică noile pedepse faptelor comise anterior?
Legea penală mai severă nu se aplică retroactiv. Pentru o faptă comisă și încheiată înainte de 6 iulie 2026, noile limite nu pot fi aplicate doar pentru că dosarul este cercetat sau judecat după această dată.
Dacă între săvârșirea infracțiunii și judecarea definitivă au intervenit mai multe reglementări, se aplică legea penală mai favorabilă. Pentru faptele desfășurate atât înainte, cât și după intrarea în vigoare a Legii nr. 122/2026, legea aplicabilă se stabilește în funcție de forma infracțiunii și de momentul încheierii activității infracționale.
În concluzie, Legea nr. 122/2026 înăsprește sancționarea relelor tratamente aplicate minorului și include expres punerea în primejdie a dezvoltării sale psihice. Aplicarea art. 197 presupune însă dovedirea unui pericol grav pentru dezvoltarea copilului, a raportului de îngrijire dintre autor și minor și, pentru forma agravată, a stării de influență în momentul faptei. Încadrarea juridică se stabilește în funcție de conduita concretă și de probele administrate.
Citeste si:
Cum se exercită dreptul de opțiune succesorală în cazul minorilor
Răspunderea minorilor în procesul penal. Ce trebuie să știi ca părinte sau tutore
Răpirea internațională de copii minori: Pașii esențiali pentru părinții aflați în această situație!
Când și în ce condiții poate pierde mama custodia copilului
Dezbaterea succesiunii în instanță în România
Alienarea parentală după modificările aduse de Legea 123/2024
Autoritatea părintească în caz de divorț! ”Custodia” Exclusivă sau comună?
