Autoritatea părintească este o măsură ce implică respectarea interesului superior al minorului, iar in cazul unei despartiri sau a unui divort, stabilirea modului in care este exercitata devine esențială.
Pe rolul instanțelor de judecată se înregistrează frecvent cauze în care, în urma neînțelegerilor dintre părinți, copiii fac obiectul discuțiilor privitoare la autoritatea părintească, domiciliul acestora și obligația de plata a pensiei de întreținere.
Așadar, se pune accent pe respectarea intereselor superioare ale minorilor rezultați în urma unei relații de căsătorie sau de concubinaj, iar procesul juridic implica diverse etape si considerente legale.
Ce este autoritatea părintească?
Autoritatea părintească, cunoscută și sub denumirea de “custodie”, reprezintă ansamblul de drepturi și obligații pe care părinții le au față de copiii lor minori. În situația în care părinții sunt căsătoriți sau conviețuiesc în concubinaj și locuiesc împreună, aceasta este exercitata în mod comun. Însă, în cazul unei despărțiri, instanța de judecată sau părțile implicate trebuie să stabileasca modul de exercitare a autorității părintești.
Info util: Rele tratamente aplicate minorului, vezi cum te poate ajuta un avocat
În ce condiții poate fi stabilită autoritatea părintească?
Există trei situații principale în care se poate stabili sau cere stabilirea modului de exercitare a autorității părintești:
- În cazul divorțului, instanța care desface casatoria se pronunța inclusiv asupra autorității părintești, în condițiile în care există copii minori implicați;
- În cazul unei relații de concubinaj din care rezultă copii minori, parinții pot solicita stabilirea autorității părintești în instanță, în situatia în care se despart în fapt și nu se înțeleg;
- Dacă autoritatea părintească a fost deja stabilită prin hotărâre judecătorească sau convenție notarială, dar situația s-a schimbat semnificativ în timp, astfel încât schimbarea autorității părintești devine necesară, fără a exista autoritate de lucru judecat.
Vezi si Cand ai nevoie de un avocat specializat in dreptul familiei
Autoritatea părintească comună:
Atunci cînd parinții locuiesc împreuna, iau decizii de comun acord cu privire la creșterea, educația si îngrijirea minorului. Desigur, după o despărțire, domiciliul copilului va fi stabilit la unul dintre părinți, dar asta nu înseamnă că celalalt parinte este total exclus din viața copilului. Deciziile importante sunt luate în comun, precum intervențiile medicale, schimbarea domiciliului minorului si alegerea tipului de învățământ:
Stabilirea autoritatii parintesti include adesea și:
- Stabilirea domiciliului minorului.
- Stabilirea unui program de legaturi persoanele cu minorul.
- Stabilirea pensiei alimentare.
Autoritatea părintească exclusivă:
În cazuri specific și de excepție, unul dintre părinți poate obține autoritate parintească exclusivă, ceea ce înseamnă că poate lua decizii majore, fără acordul celuilalt părinte. Aceasta poate fi acordată în situații de alcoolism, boală psihica, violență domestică, depdendența de droguri, condamnări pentru infracțuni grave de către celalalt părinte (trafic de persoane, trafic de droguri, infractiuni cu privire la viata sexuala, infractiuni de violentă) sau orice alt motiv care ar pune in pericol dezvoltarea și siguranța copilului, în acord cu interesele superioare ale minorului, asa cum sunt enuanțate de prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Poate va intereseaza si: Răpirea internațională de copii minori: Pașii esențiali pentru părinții aflați în această situație!
Implicarea avocatului în astfel de cazuri:
În aceste procese complexe de stabilire a autoritatii parintești, fie ea comuna sau exclusivă, implicarea unui avocat devine esențiala pentru asigurarea unei repartizari legale corespunzătoare a drepturilor și obligațiilor părintești.
Un avocat specializat în dreptul familiei, aduce în discuție expertiza sa juridică pentru a ghida părinții privind legislația autorității părintești în România.
În cazul autorității părintești comune, avocatul poate contribui la formularea unui acord echilibrat între părinti, facilitînd o colaborare eficientă în interesul superior al copilului.
În situația autorității părintești exclusive, avocatul devine o voce puternică pentru părintele solicitant, argumentând în instanță motivele întemeiate care susțin necesitatea luării deciziilor privitoare la minori, în mod unipersonal.
Mai mult decăt simpli reprezentanti convenționali ai părtilor, avocații de dreptul familiei aduc o perspectivă strategică, de negociere și de înțelegere profundă a implicărilor emoționale și sociale ale procesului, contribuind astfel la obținerea unor rezultate juste, în beneficiul durabil al copilului.