În dosarele de evaziune fiscală, modul în care este stabilit prejudiciul nu este un detaliu tehnic, ci un element care poate să influențeze direct cursul procesului penal. De acest aspect depinde nu doar validitatea rechizitoriului, ci și posibilitatea reală a inculpatului de a beneficia de mecanismele legale de reducere a pedepsei sau chiar de nepedepsire.

O decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție clarifică o problemă esențială din practică. Anume, că prejudiciul trebuie determinat în temeiul unei expertize de specialitate, iar lipsa acesteia poate să atragă neregularitatea actului de sesizare a instanței și restituirea cauzei la Parchet.

Dincolo de implicațiile procedurale, această interpretare pune în prim-plan rolul expertizei în asigurarea unui proces echitabil. În cele ce urmează, analizăm ce înseamnă această obligație în concret, în ce situații poate influența un dosar și cum poate fi valorificată din perspectiva apărării.

De ce expertiza prejudiciului este esențială în dosarele de evaziune fiscală ?

În dosarele de evaziune fiscală, stabilirea prejudiciului nu reprezintă doar o etapă tehnică, ci un element central al acuzației. De valoarea acestuia depind atât încadrarea juridică a faptei, cât și posibilitatea de a beneficia de mecanismele legale de reducere a pedepsei sau de nepedepsire.

Legislația prevede în mod expres că prejudiciul se va determina în temeiul unei expertize de specialitate. Această formulare are caracter imperativ, ceea ce înseamnă că expertiza nu poate fi omisă fără consecințe asupra legalității procedurii.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 430/2025 confirmă această interpretare și stabilește că neîntocmirea raportului de expertiză determină neregularitatea actului de sesizare a instanței. Cu alte cuvinte, în lipsa expertizei, rechizitoriul poate fi considerat nelegal, iar cauza poate fi restituită la Parchet pentru refacerea urmăririi penale.

Importanța acestei obligații este legată direct de drepturile procesuale ale inculpatului. Fără o determinare obiectivă a prejudiciului, persoana cercetată nu poate să decidă informat dacă acoperă suma pentru a beneficia de reducerea pedepsei sau de dispozițiile privind nepedepsirea. În lipsa expertizei, aceste beneficii riscă să rămână pur teoretice. Prin urmare, expertiza nu mai este doar un instrument de calcul, ci o condiție esențială pentru validitatea acuzației și pentru exercitarea efectivă a dreptului la apărare.

Ce se întâmplă dacă lipsește expertiza: când se întoarce dosarul la Parchet?

În lipsa unei expertize de specialitate pentru stabilirea prejudiciului, consecințele nu sunt doar teoretice, ci afectează direct validitatea procedurii penale. Conform interpretării date de Înalta Curte de Casație și Justiție, neîntocmirea raportului de expertiză determină neregularitatea actului de sesizare a instanței, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror.

Această concluzie schimbă în mod concret modul în care sunt analizate dosarele de evaziune fiscală în faza de cameră preliminară. Judecătorul nu mai poate trece peste lipsa expertizei ca pe o simplă omisiune, ci are obligația de a verifica dacă rechizitoriul respectă cerințele legale. În situația în care prejudiciul nu a fost stabilit printr-o expertiză de specialitate, actul de sesizare este considerat neregulat.

Efectul este unul procedural clar: dosarul nu poate continua în fața instanței. Cauza este restituită la Parchet pentru completarea urmăririi penale, ceea ce implică refacerea probatoriului și întârzierea soluționării. Practic, procesul este reluat dintr-o etapă anterioară, pentru a acoperi o lipsă esențială.

Cum te ajută această decizie dacă ești cercetat pentru evaziune fiscală?

Dincolo de efectele procedurale, decizia Înaltei Curți are un impact direct asupra poziției procesuale a persoanei cercetate. În mod concret, aceasta consolidează dreptul inculpatului de a beneficia efectiv de mecanismele prevăzute de lege pentru reducerea pedepsei sau chiar pentru nepedepsire.

Modificările aduse Legii nr. 241/2005 permit, în anumite condiții, reducerea limitelor de pedeapsă sau înlăturarea răspunderii penale dacă prejudiciul este acoperit integral într-un anumit termen. Însă aceste beneficii nu pot fi valorificate în mod real dacă prejudiciul nu este stabilit corect și obiectiv.

Așa cum a subliniat și instanța supremă, fără o determinare riguroasă a prejudiciului, inculpatul nu poate decide în mod informat dacă este în interesul său să achite suma imputată. În lipsa expertizei, aceste mecanisme legale riscă să devină pur teoretice, fiind golite de conținut. În context, expertiza de specialitate nu este doar un instrument probator, ci o garanție a dreptului la un proces echitabil. Aceasta permite stabilirea transparentă a prejudiciului și oferă persoanei cercetate posibilitatea reală de a-și construi strategia de apărare în cunoștință de cauză.

Din perspectivă practică, această decizie poate fi valorificată inclusiv în dosarele aflate deja în curs. În măsura în care expertiza nu a fost efectuată anterior trimiterii în judecată, apărarea poate să invoce acest aspect în camera preliminară, solicitând verificarea legalității rechizitoriului.

Pentru persoanele cercetate pentru evaziune fiscală, această schimbare nu este una formală. Poate să influențeze direct cursul dosarului și, în anumite situații, poate să creeze premisele unei soluții mai favorabile, prin valorificarea drepturilor prevăzute de lege.

Ce dosare pot fi afectate de această decizie ?

Decizia Înaltei Curți nu produce efecte doar pentru cauzele viitoare, ci are impact direct asupra unui număr semnificativ de dosare aflate deja în curs de soluționare. În mod particular, sunt vizate acele cauze de evaziune fiscală în care trimiterea în judecată a avut loc fără efectuarea unei expertize de specialitate pentru stabilirea prejudiciului.

În practică, această situație se întâlnește frecvent în dosarele instrumentate după modificările aduse Legii nr. 241/2005 în anul 2024. În aceste cazuri, dacă procurorul a emis rechizitoriul fără a dispune expertiza impusă de lege, actul de sesizare poate fi supus verificării sub aspectul legalității.

Faza de cameră preliminară are un rol foarte important, judecătorul analizând dacă rechizitoriul îndeplinește condițiile prevăzute de lege, inclusiv sub aspectul administrării probatoriului. Potrivit deciziei ÎCCJ, lipsa expertizei nu mai poate fi ignorată, ci poate să conducă la constatarea neregularității și la restituirea dosarului la Parchet.

Se au în vedere atât dosarele aflate în această etapă, cât și cele deja trimise în judecată, dar în care excepțiile privind legalitatea actului de sesizare pot fi încă invocate. Din această perspectivă, decizia instanței supreme deschide posibilitatea unei analize suplimentare în numeroase cauze în care până acum această problemă nu era tratată ca fiind esențială.

Impactul nu este limitat la inculpați. Procurorii sunt obligați să își adapteze practica, iar dosarele în care expertiza lipsește vor necesita completarea urmăririi penale și refacerea probatoriului. În mod inevitabil, acest lucru conduce la întârzieri și la reluarea unor etape procedurale.

În ansamblu, decizia produce un efect de uniformizare a practicii judiciare. Expertiza de specialitate ajunge să fie un element indispensabil în dosarele de evaziune fiscală, iar absența acesteia nu mai poate fi tratată ca o simplă omisiune, ci ca un viciu care afectează legalitatea întregii proceduri.

Poți contesta rechizitoriul dacă lipsește expertiza ?

În contextul acestei interpretări date de Înalta Curte de Casație și Justiție, lipsa expertizei de specialitate pentru stabilirea prejudiciului nu mai este o chestiune de oportunitate, ci un aspect care poate să afecteze direct legalitatea trimiterii în judecată. În faza de cameră preliminară, apărarea are posibilitatea de a invoca neregularitatea actului de sesizare a instanței, în situația în care prejudiciul nu a fost determinat prin expertiză. În măsura în care această lipsă este constatată, instanța poate să dispună restituirea cauzei la procuror, cu consecința reluării urmăririi penale.

Această posibilitate nu trebuie privită exclusiv ca un demers procedural, ci ca o modalitate de a restabili echilibrul dintre acuzație și dreptul la apărare. În lipsa unei determinări obiective a prejudiciului, inculpatul nu beneficiază în mod real de drepturile prevăzute de lege, inclusiv de cele referitoare la reducerea pedepsei sau la nepedepsire.

Analiza unui astfel de aspect necesită o evaluare atentă a dosarului, inclusiv a modului în care a fost administrat probatoriul și a momentului în care a fost întocmit rechizitoriul. Nu orice situație conduce automat la restituirea cauzei, însă în numeroase cazuri această excepție poate să aibă un impact decisiv asupra cursului procesului.

În final, în dosarele de evaziune fiscală, modul în care este stabilit prejudiciul poate să schimbe fundamental evoluția cauzei. Este posibil ca o analiză juridică realizată din timp să evidențieze aspecte care influențează direct validitatea rechizitoriului și poziția procesuală a persoanei cercetate.

Dacă te afli într-o astfel de situație sau dacă ai fost trimis în judecată fără o expertiză de specialitate, este recomandat să soliciți asistență juridică pentru a evalua opțiunile disponibile și pentru a formula o strategie de apărare adecvată.

Întrebări frecvente

Se aplică această decizie și dosarelor începute înainte de 27 februarie 2026?

Da. Decizia ÎCCJ are caracter obligatoriu din momentul publicării sale (27 februarie 2026) și se aplică tuturor dosarelor de evaziune fiscală aflate în curs de soluționare, indiferent de data la care a început ancheta. Dacă dosarul tău se află în faza de cameră preliminară și trimiterea în judecată s-a făcut fără o expertiză, poți invoca neregularitatea rechizitoriului, solicitând trimiterea cauzei înapoi la procuror pentru refacerea urmăririi penale.

Expertiza poate fi înlocuită de un raport de constatare al ANAF?

Nu. Aceasta este esența deciziei: raportul de constatare întocmit de specialiștii antifraudă nu are valoarea unei expertize de specialitate. Expertiza este o probă independentă, realizată de un expert autorizat, care oferă garanția de obiectivitate necesară pentru stabilirea prejudiciului.

Ce se întâmplă dacă prejudiciul a fost deja achitat parțial înainte de expertiză?

Expertiza rămâne obligatorie pentru a stabili cu exactitate cuantumul total. Dacă prin expertiză se constată că suma achitată acoperă integral prejudiciul real (plus accesoriile prevăzute de lege), inculpatul poate să beneficieze de nepedepsire sau de reducerea limitelor de pedeapsă, în funcție de pragul valoric.

Decizia se aplică și dosarelor vechi, aflate în faza de apel?

În faza de apel, situația este mai complexă, deoarece camera preliminară a trecut. Cu toate acestea, deoarece expertiza este legată de dreptul la un proces echitabil și de posibilitatea de a plăti prejudiciul pentru a obține o pedeapsă mai blândă, apărarea poate să solicite efectuarea expertizei direct în fața instanței de apel pentru a restabili drepturile inculpatului.

Cine suportă costurile expertizei dispuse de Parchet?

În prima fază, onorariul expertului este avansat de către stat pentru a asigura desfășurarea anchetei. Însă, dacă procesul se finalizează cu o condamnare, statul își recuperează aceste sume de la inculpat, acestea fiind incluse în cheltuielile judiciare stabilite prin sentință. În cazul în care inculpatul apeleaza la un expert parte (un specialist care să verifice calculele expertului desemnat și să îți susțină interesele), onorariul acestuia va fi achitat direct de către solicitant, fără a putea fi recuperat ulterior de la stat.