La finalul lunii aprilie 2024, România a adoptat Legea nr. 123/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, reglementând pentru prima dată noțiunea de alienare parentală (în lege denumită „înstrăinare părintească”).

Acest articol analizează cele mai importante prevederi ale noii legi, explicând ce se schimbă concret și cum va influența relația dintre părinți și copii în cazurile de separare sau divorț.

Ce înseamnă, de fapt, „înstrăinarea părintească”

Legea 123/2024 introduce în premieră o definiție legală a alienării parentale, prin completarea art. 4 din Legea 272/2004 cu trei noi litere – h), i) și j) – care clarifică terminologia specifică:

• Art. 4 lit. h) (nou introdus) definește înstrăinarea părintească drept „formă a violenței psihologice” prin care un părinte (sau alte persoane din familie extinsă/substitutivă), intenționat și asumat creează ori întreține o situație în care copilul manifestă în mod nejustificat ori disproporționat reținere sau ostilitate față de celălalt părinte. Cu alte cuvinte, legea consacră alienarea parentală ca o formă de abuz emoțional grav asupra copilului, echivalentă oricărei violențe psihologice;
• Art. 4 lit. i) (nou introdus) definește „părintele/persoana care înstrăinează” ca fiind acel părinte sau acea persoană responsabilă pentru existența situației de înstrăinare părintească. Practic, acesta este părintele alienator, care provoacă în mod culpabil îndepărtarea copilului de celălalt părinte;
• Art. 4 lit. j) (nou introdus) – definește „părintele înstrăinat” ca părintele față de care copilul manifestă acea reținere sau ostilitate nejustificată ori disproporționată. Acesta este părintele victimă a alienării, cel respins pe nedrept de copil.

Anterior acestor completări, Legea 272/2004 nu conținea niciunul din conceptele de mai sus. Acum, însă, legea recunoaște explicit alienarea parentală, oferind o bază unitară de înțelegere și acțiune. Definițiile legale subliniază că alienarea este intenționată și constituie o gravă formă de violență psihologică împotriva copilului, ceea ce va avea implicații în modul de tratare și sancționare a acestei conduite.

Ce modificări aduce alienarea parentală Legea 123/2024

Cele mai importante modificări aduse de Legea 123/2024 includ:

Evaluările asistentului social trebuie să includă și semnele de alienare parentală

Până în 2024, rapoartele de evaluare socială nu aveau obligația să trateze acest tip de abuz emoțional. Acum, prin modificarea art. 2 din Legea 272, se introduce o prevedere esențială: atunci când se analizează situația unui copil, asistentul social trebuie să ia în calcul dacă există indicii de înstrăinare parentală. Această informație este foarte importantă în instanță, deoarece oferă un cadru oficial pentru identificarea timpurie a comportamentelor de manipulare.

Instanțele au acum instrumente mai clare pentru a restabili echilibrul în viața copilului

Dacă se constată că unul dintre părinți a produs înstrăinarea, judecătorul poate stabili un program de vizitare mult mai generos pentru celălalt părinte. Legea permite, de exemplu, ca părintele înstrăinat să petreacă până la 7 zile consecutive din 14 cu copilul, chiar dacă domiciliul nu se schimbă. În vacanțe, programul poate fi și mai extins. Totul cu scopul de a reconstrui legătura afectivă dintre copil și părintele respins.

Măsuri terapeutice și sociale

Legea 123/2024 impune și un set de măsuri terapeutice și sociale. Alienarea parentală nu poate fi „rezolvată” doar cu hotărâri judecătorești, motiv pentru care s-au impus următoarele măsuri: (1) copilul și părinții vor merge la consiliere psihologică, (2) instanța va dispune o expertiză care analizează dinamica familială. Direcția Generală de Asistență Socială va monitoriza cazul până la 6 luni. Aceste măsuri nu mai sunt opționale. Dacă se constată înstrăinarea, acestea sunt obligatorii, tocmai pentru a nu lăsa copilul captiv într-un conflict nerezolvat.

Sancțiuni clare pentru părintele care refuză să respecte dreptul celuilalt părinte

Noua lege introduce sancțiuni clare pentru părintele care refuză să respecte dreptul celuilalt părinte de a avea legături personale cu copilul Dacă programul de vizită este sabotat în mod repetat, instanța poate impune: penalități financiare de până la 15% din venitul lunar net (dar nu mai puțin de 300 lei/zi) și măsuri asigurătorii (garanții materiale sau reale că părintele va respecta hotărârea). Mai mult, dacă se confirmă că alienarea este reală, penalitățile vor fi obligatorii și pot fi dublate.

Părintele alienator poate fi decăzut din exercițiul autorității părintești

De asemenea, o altă măsură importantă prevăzută de lege este posibilitatea ca părintele alienator să fie decăzut din exercițiul autorității părintești. Până acum, decăderea era rezervată situațiilor de abuz grav, neglijență sau pericol pentru copil. Art. 36 alin. (7) modificat prevede însă clar: dacă alte măsuri nu funcționează, instanța poate merge până la retragerea autorității.

Și mai puternică este introducerea unui principiu de prezumție relativă (art. 140^1): „(2) Înstrăinarea părintească creează prezumția relativă că exercitarea autorității părintești de către părintele care înstrăinează, precum și stabilirea locuinței copilului la domiciliul acestui părinte nu sunt în interesul superior al copilului”.

Pentru ca toate aceste măsuri să aibă efect real, Legea 123/2024 stabilește termene procedurale clare și scurte: ordonanțele președințiale în astfel de cazuri trebuie soluționate în maximum 45 de zile, iar expertizele psihologice trebuie finalizate în cel mult 30 de zile. Această abordare urgentă este esențială, mai ales că timpul pierdut în astfel de cazuri poate face ca legătura dintre copil și părintele înstrăinat să se rupă definitiv.

Impactul Legii 123/2024 în practica instanțelor

Instanțele vor fi obligate să verifice explicit existența alienării parentale în cazurile privind custodia sau vizitele. Art. 17 alin. (4) din Legea 272/2004 reglementează acest aspect clar. Programul de vizite va ține cont și de apariția unei situații de înstrăinare părintească. Dacă se constată alienare parentală, instanța modifică deciziile privind custodia și autoritatea părintească. Copilul poate rămâne la părintele alienator doar cu măsuri corective suplimentare. Judecătorul dispune un program extins de relații personale pentru părintele înstrăinat. Acest program poate include găzduiri temporare sau perioade mai lungi de timp petrecut împreună. Se impune consiliere psihologică obligatorie pentru copil și ambii părinți. Dacă aceste măsuri nu sunt respectate, urmează sancțiuni financiare clare. Penalitățile pot ajunge la 10–15% din venitul net al părintelui alienator. Dacă alienarea este dovedită, penalitățile se dublează automat.

Pe partea procedurală, Legea 123/2024 introduce facilități pentru protejarea minorului. Instanța poate constata alienarea parentală la cererea oricărui părinte, a procurorului sau a DGASPC, iar litigiile privind măsuri de protecție a copilului sunt scutite de taxa de timbru. De asemenea, legea prevede audierea obligatorie a copilului în prezența unui psiholog de la DGASPC, precum și posibilitatea efectuării de expertize psihologice sau psihiatrice pentru a identifica abuzul emoțional. Pentru situațiile urgente (ordonanță președințială) se instituie un termen accelerat de 30 de zile de soluționare.

În concluzie, Legea nr. 123/2024 reprezintă o schimbare esențială în dreptul familiei din România. Pentru prima dată, alienarea parentală este recunoscută oficial, definită legal și tratată ca o formă de violență psihologică. Nu mai vorbim doar despre conflicte între părinți, ci despre dreptul copilului de a avea o relație sănătoasă cu ambii părinți, indiferent de divorț, separare sau resentimentele adulților.

Ai nevoie de un avocat în înstrăinare părintească? Gunea Cabinet Avocat te poate reprezenta în cazuri de alienare parentală. Te ajutăm să identifici și să prezinți corect probele relevante în instanță. Demonstrăm comportamentul de înstrăinare al celuilalt părinte prin mijloace legale. Redactăm cererea adresată instanței și susținem poziția ta în fața judecătorului. Îți oferim strategii juridice pentru protejarea relației cu copilul. Solicităm măsuri urgente precum consiliere psihologică sau program de vizitare. Contribuim la restabilirea echilibrului emoțional și legal în viața copilului tău.