În cursul unui dosar penal, procurorul este cel care conduce și supraveghează urmărirea penală, iar la finalul anchetei, acesta va decide soarta dosarului prin solutia pe care o dispune. Poate să trimită cauza în judecată sau să o oprească, prin clasare sau renunțare la urmărire. Când o persoană consideră că decizia procurorului este nedreaptă sau neîntemeiată, legea îi oferă posibilitatea de a formula o plângere împotriva soluției procurorului, reprezentată de un avocat, în foarte multe cazuri.
Soluțiile dispuse de procuror !
La finalul urmăririi penale, procurorul poate să dispună între trei soluții principale în dosar.
Dacă procurorul apreciază că există probe solide privind vinovăția suspectului, va întocmi un rechizitoriu și va trimite cauza în fața instanței pentru judecată. De exemplu, într-un caz de conducere sub influența alcoolului, dacă există teste de alcoolemie și expertize medicale, procurorul va dispune trimiterea în judecată a șoferului, considerând probele suficiente.
Clasarea presupune că procurorul decide închiderea definitivă a dosarului fără a trimite cauza în judecată. Această soluție intervine când nu se exercită sau nu se mai poate exercita acțiunea penală, de obicei din motive prevăzute de lege (cum ar fi lipsa de probe, fapta nu există, nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege sau nu este prevăzută de legea penală, a intervenit prescripția, lipsa plângerii prealabile etc.). De exemplu, daca ai depus o plângere pentru furt, dar nu s-au găsit dovezi ori făptuitorul nu a putut fi identificat, procurorul poate clasa cauza din lipsă de probe.
Renunțarea la urmărirea penală presupune că procurorul nu trimite cauza în instanță, dar recunoaște existența faptei penale. Renunțarea la urmărire se aplică în cazuri cu gravitate redusă, când continuarea procesului nu este oportună (de exemplu, făptuitorul nu are antecedente, prejudiciul este mic și a fost reparat, nu există interes public pentru tragerea la răspundere). De exemplu, într-un caz de lovire ușoară în care părțile s-au împăcat, prejudiciul a fost reparat și fapta are o gravitate mică, procurorul ar putea decide renunțarea la urmărirea penală a agresorului, considerând că nu este necesar un proces penal pentru atingerea scopului legii.
Cine are dreptul să facă plângere împotriva soluției procurorului?
Codul de Procedură Penală prevede explicit că orice persoană poate face plângere împotriva unei măsuri sau soluții a organelor de urmărire penală, dacă prin acea măsură i s-a vătămat un interes legitim. Altfel spus, calitatea de a face plângere o au toți cei direct afectați de decizia procurorului în dosar. În practică, cele mai întâlnite situații sunt:
- persoana vătămată: de exemplu, dacă ai fost victima unei agresiuni sau înșelăciuni, iar procurorul a clasat dosarul, ai dreptul să contești această soluție;
- partea civilă: victima care s-a constituit parte civilă în proces/ a cerut despăgubiri are interesul ca dosarul să meargă în instanță pentru a obține repararea pagubelor, deci poate contesta o soluție de neurmărire dispusă de procuror;
- suspectul sau inculpatul: deși mai rar în practică, chiar și persoana acuzată (suspectul) poate formula plângere dacă consideră că soluția dată nu este în beneficiul său și ar dori o altă rezolvare. De exemplu, un suspect poate fi nemulțumit de soluția de renunțare la urmărire, deoarece, deși nu ajunge în instanță, această soluție presupune că a comis totuși fapta. Acesta ar prefera o clasare pe motiv că fapta nu există, pentru a i se confirma nevinovăția deplină.
Termenele și pașii de urmat pentru formularea plângerii !
Procedura contestării soluției procurorului se desfășoară în doi pași succesivi, cu termene fixe la fiecare etapă. Este foarte important să respecți aceste termene, deoarece o plângere depusă prea târziu va fi respinsă automat ca tardivă. Iată care sunt pașii și limitele de timp:
1. Plângerea la procurorul ierarhic superior
Formulează o plângere către procurorul ierarhic superior celui care a dat soluția pe care o contești. De regulă, asta înseamnă că dacă soluția a fost dată de un procuror de la parchetul de pe lângă judecătorie, plângerea o va rezolva prim-procurorul acelei unități, iar dacă soluția a fost dată de prim-procuror, atunci plângerea va fi soluționată de procurorul ierarhic superior (de exemplu, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel).
Termenul este de 20 de zile lucrătoare de la comunicarea soluției (ordonanței) atacate și curge de la data la care ai primit oficial soluția procurorului (de obicei, ordonanța de clasare/renunțare se comunică prin poștă). Plângerea se poate depune direct la parchetul care a instrumentat cazul (se va atașa la dosar și trimite superiorului) sau se poate trimite și prin poștă, fax sau e-mail (cu semnătură electronică).
2. Plângerea la judecătorul de cameră preliminară
Dacă procurorul ierarhic superior respinge plângerea (sau nu răspunde în termen de 20 de zile), ai dreptul să adresezi o nouă plângere către instanță. Termenul în care poți face o nouă plângere este de 20 de zile de la primirea răspunsului negativ al procurorului ierarhic. În situația în care nu primești niciun răspuns în 20 de zile de la depunerea plângerii la parchet, legea permite să te adresezi direct instanței oricând după expirarea celor 20 de zile, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data la care ți se comunică totuși un răspuns.
Cine soluționează plângerea și cum se desfășoară analizarea ei?
Plângerea la procurorul ierarhic superior va fi soluționată de către acel procuror superior, care va analiza dosarul și motivele pe care le invoci. Soluția sa va fi consemnată într-o ordonanță. Aceasta poate fi de admitere (însemnând infirmarea soluției inițiale și redeschiderea cazului) sau de respingere (menținerea soluției inițiale ca fiind corecte). Ordonanța prin care se soluționează plângerea la procurorul ierarhic vă va fi comunicată în scris și este definitivă la nivelul parchetului, fără să mai poată fi atacată tot la procurori superiori. Dacă ești nemulțumit de rezultatul de la acest prim nivel, singura cale este să treci la pasul următor, adică la instanță.
Pe de altă parte, plângerea la judecătorul de cameră preliminară se depune la instanța care ar fi judecat dosarul în fond, dacă acesta ar fi fost trimis în judecată (de exemplu, judecătoria pentru fapte mai simple, tribunalul pentru cele mai grave). Procedura este scrisă și nepublică: judecătorul analizează dosarul, comunică plângerea procurorului și părților, iar fiecare poate trimite puncte de vedere în scris. Nu are loc o ședință de judecată, iar părțile nu sunt citate. La final, judecătorul pronunță o încheiere motivată, prin care poate menține soluția procurorului sau o poate desființa, dispunând redeschiderea urmăririi penale.
Judecătorul de cameră preliminară are mai multe opțiuni atunci când analizează plângerea împotriva soluției procurorului, în funcție de situație și de temeinicia motivelor invocate:
- respingerea plângerii dacă aceasta este tardivă, inadmisibilă sau nefondată: în acest caz, soluția procurorului rămâne definitivă, iar dosarul se închide;
- admiterea plângerii dacă judecătorul constată că soluția procurorului a fost greșită: desființează ordonanța atacată și trimite dosarul la parchet pentru completarea urmăririi penale. Indicațiile judecătorului sunt obligatorii pentru procuror;
- începerea judecății pe fond, posibilă doar dacă există deja un inculpat în dosar, când prin același act s-a există o soliție de trimitere în judecată și una de clasare: judecătorul poate decide trimiterea directă a cauzei la instanța de judecată, fără revenire la faza de urmărire penală;
- schimbarea temeiului legal al clasării: judecătorul poate corecta motivul juridic al clasării, fără redeschiderea anchetei, dacă aceasta nu agravează situația persoanei care a făcut plângerea.
După ce judecătorul soluționează plângerea, încheierea sa este definitivă în majoritatea cazurilor. Dacă plângerea este respinsă, soluția procurorului rămâne valabilă, iar dosarul se închide. Dacă este admisă, dosarul se redeschide sau trece direct în faza de judecată, iar părțile sunt informate despre continuarea procedurii.
Legea prevede o singură excepție de la caracterul definitiv al încheierii judecătorului de cameră preliminară. Dacă judecătorul admite plângerea și dispune începerea judecății pe fond, atunci această încheiere poate fi contestată de procuror sau de inculpat, în termen de 3 zile. Contestația se va judeca de instanța superioară, care poate fie să mențină decizia de începere a judecății, fie să o infirme și să trimită cazul înapoi la procurori pentru completarea urmăririi penale. Pentru celelalte soluții ale judecătorului (respingerea plângerii sau admiterea cu trimitere la procuror), legea nu prevede drept de contestație.
Cum te poate ajuta un avocat !
Deși participarea unui avocat în această procedură nu este obligatorie, este recomandată. Plângerea împotriva soluției procurorului presupune cunoașterea motivelor legale de clasare, analizarea probelor și formularea de argumente juridice, ceea ce poate fi dificil pentru o persoană fără pregătire juridică. Un avocat specializat în drept penal te poate asista la redactarea plângerii și pe parcursul procedurii, crescând șansele de succes.
Desigur, plângerea poate fi formulată și personal, ca persoană fizică, fiind permisă depunerea ei direct la parchet, prin avocat, mandatar, curier sau poștă. În această etapă, asistența unui avocat nu este obligatorie, dar este recomandată pentru o reprezentare corectă și eficientă. Dacă dosarul ajunge ulterior în instanță, iar asistența juridică devine obligatorie, ți se va desemna un avocat din oficiu în lipsa unuia ales.
În concluzie, plângerea împotriva soluțiilor dispuse de procuror este un instrument legal important pus la dispoziția cetățenilor pentru a preveni eventuale erori sau nedreptăți în faza de urmărire penală. Procedura poate părea tehnică, însă sperăm ca explicațiile cuprinse în acest articol să îți fi clarificat pașii esențiali. Scopul nostru, ca avocați cu experiență, este să te informăm corect și accesibil, astfel încât să poți să îți valorifici drepturile.
Dacă te afli într-o situație în care decizia Parchetului ți se pare nedreaptă, nu ezita să folosești această cale legală. Respectând termenele și formulând argumente solide, vei avea șansa să obții continuarea cercetărilor și, în final, aflarea adevărului și restabilirea dreptății. Justiția este accesibilă celor care își cunosc drepturile!
