Ai cumpărat un produs care nu a mai fost livrat, ai transferat bani pentru o investiție falsă sau ai primit un mesaj de la cineva care s-a dat drept o persoană apropiată? Dacă ai fost înșelat online, este firesc să vrei să reacționezi imediat. Primele actiuni contează: contactează banca dacă ai făcut o plată, păstrează conversațiile și documentele legate de tranzacție și notează cât mai clar ce s-a întâmplat.
În 2026, Poliția Română a analizat 1.252 de sesizări privind înșelăciuni online prin investiții, raportate în primul semestru al anului. Prejudiciile comunicate pentru aceste cazuri au ajuns la aproape 100 de milioane de lei. Datele privesc un anumit tip de fraudă, asociat în special cu promisiuni de câștiguri imediate din acțiuni sau criptomonede, și nu reprezintă totalul fraudelor online din România.
Și raportările privind amenințările cibernetice arată de ce probele digitale pot fi importante. Potrivit datelor DNSC pentru 2025, incidentele de phishing au crescut cu 70,6%, până la 4.975. Aceste cifre descriu incidente raportate către DNSC (Directoratul Național de Securitate Cibernetică), nu dosare penale sau plângeri înregistrate de poliție.
Ce faci imediat după ce descoperi frauda
Dacă ai introdus datele cardului pe un site suspect sau ai autorizat o plată, contactează banca ori emitentul cardului cât mai repede. Solicită blocarea cardului sau a accesului compromis și întreabă ce opțiuni există pentru contestarea tranzacției. Dacă ai divulgat datele de acces la contul bancar, schimbă parolele folosind un dispozitiv sigur și activează autentificarea în doi pași, dacă este disponibilă.
Nu mai trimite bani persoanei care te-a contactat, chiar dacă îți promite că îți recuperează suma contra unei taxe. După o fraudă, victimele pot fi abordate din nou de persoane care se prezintă drept „specialiști în recuperarea banilor”, polițiști sau reprezentanți ai băncii. Nu le comunica parole, coduri de autorizare sau date complete ale cardului.
Ce dovezi ar trebui să păstrezi
Încearcă să păstrezi datele în forma lor originală și să faci copii de siguranță. Nu șterge conversațiile și nu modifica fișierele pe care le-ai primit. În funcție de situație, pot fi utile:
- conversațiile complete din WhatsApp, Messenger, Telegram, SMS, e-mail sau alte aplicații;
- numele de utilizator, numerele de telefon, adresele de e-mail și linkurile folosite;
- pagina sau anunțul prin care ai fost atras să faci plata;
- confirmarea transferului, extrasul de cont și datele tranzacției;
- facturi, comenzi, contracte sau documente primite de la persoana ori firma respectivă;
- capturi de ecran cu profilurile, mesajele și paginile relevante;
- adresele de portofel cripto și identificatorii tranzacțiilor, dacă ai transferat criptomonede;
- o cronologie simplă cu datele, sumele și persoanele cu care ai comunicat.
Dacă ai primit mesaje vocale sau e-mailuri, păstrează înregistrările și mesajele originale, nu doar fotografii ale ecranului. Notează și dacă ai apăsat pe un link, ai instalat o aplicație sau ai oferit acces la telefon ori computer. Aceste detalii pot ajuta la înțelegerea modului în care s-a produs prejudiciul.
Nu publica online datele personale ale persoanei pe care o bănuiești și nu încerca să o confrunți sau să obții singur informații prin accesarea conturilor sale. Predă probele autorităților și evită acțiunile care ar putea șterge date sau complica verificările.
Cum poți depune o plângere penală
Plângerea penală poate fi adresată organelor de urmărire penală, precum poliția sau parchetul. În sesizare, descrie pe scurt și în ordine cronologica ce s-a întâmplat: când ai fost contactat, ce ți s-a promis, ce ai făcut, ce sumă ai pierdut și cum ai încercat să clarifici situația. Menționează mijloacele de probă pe care le ai și anexează copii ale documentelor relevante, păstrând originalele.
Codul de procedură penală prevede că plângerea trebuie să conțină datele de identificare ale persoanei care o formulează, descrierea faptei și indicarea făptuitorului și a probelor, dacă acestea sunt cunoscute. Plângerea scrisă trebuie semnată. Ea poate fi formulată și pe cale orala, caz în care organul care o transcrie si o consemnează într-un proces-verbal. Pentru o plângere transmisă în formă electronică, legea stabilește cerințe privind posesia unei semnături electronice.
Dacă nu cunoști identitatea reală a persoanei, poți descrie conturile, numerele, adresele și celelalte date pe care le ai. Nu este nevoie să stabilești singur încadrarea juridică a faptei. Prezintă faptele și probele, iar autoritățile vor analiza ce infracțiuni pot fi cercetate.
O sesizare trimisă către DNSC sau raportarea unui cont către platformă pot fi utile în funcție de incident, dar nu trebuie presupus că înlocuiesc automat plângerea penală. Dacă alegi să te adresezi unei instituții, verifică ce tip de sesizare primește și păstrează dovada transmiterii. Pentru plângerea penală, cere număr de înregistrare sau altă confirmare a depunerii.
Poți recupera banii după ce depui plângerea?
Depunerea unei plângeri nu garantează recuperarea prejudiciului și nici identificarea imediată a autorului. Totuși, sesizarea promptă și documentele cat mai complete pot ajuta la verificarea traseului banilor și a comunicațiilor. Păstrează răspunsurile primite de la bancă, platforma online și autorități și completează sesizarea dacă obții ulterior informații noi.
Dacă suma este importantă, sunt mai multe tranzacții, sunt implicate criptomonede ori suspectezi că au fost compromise conturi ale unei firme, discută cu un avocat despre pașii potriviți pentru situația ta. O persoană juridică poate avea nevoie să documenteze separat operațiunile, conturile afectate și prejudiciul înregistrat.
Când te poate ajuta un avocat într-un caz de înșelăciune online?
Dacă ai pierdut o sumă importantă, ai fost contactat în mod repetat de aceeași persoană sau sunt implicate mai multe conturi și tranzacții, poate fi util să discuți cu un avocat de drept penal. Acesta poate analiza situația și documentele pe care le ai, te poate ajuta să formulezi clar sesizarea și îți poate explica ce demersuri poți face în continuare ca persoană prejudiciată.
Casa de Avocatură Gunea oferă asistență juridică în cauze penale pentru persoane fizice și juridice. Dacă ai fost înșelat online și vrei să înțelegi ce pași se potrivesc situației tale, poți solicita o discuție cu un avocat.
Întrebări frecvente
Trebuie să știu cine m-a înșelat înainte să depun plângerea?
Nu. Dacă nu cunoști identitatea reală, descrie conturile, numerele de telefon, adresele și orice alte date disponibile. Menționează explicit ce nu cunoști.
Pot depune plângere dacă am trimis banii în altă țară?
Da, poți sesiza autoritățile din România și poți prezenta informațiile despre transfer și beneficiarul acestuia. Dacă fapta pare să fi fost comisă într-un alt stat UE, Codul de procedură penală prevede transmiterea plângerii către organul competent din statul respectiv în condițiile legii.
Capturile de ecran sunt suficiente?
Pot fi utile, dar păstrează și conversațiile, mesajele și documentele originale, acolo unde este posibil. Capturile de ecran ar trebui să arate contextul și datele relevante, nu doar fragmente izolate.
Formularul online al unei instituții ține loc de plângere penală?
Nu presupune acest lucru. Unele formulare sunt pentru raportarea incidentelor cibernetice sau a conținutului către o platformă. Verifică dacă sesizarea ajunge la poliție sau parchet și dacă îndeplinește condițiile legale pentru plângerea penală.
Dacă ai fost înșelat online, acționează repede, contactează banca atunci când este cazul și păstrează probele înainte ca mesajele, conturile sau paginile să dispară. O descriere cronologică și documentele complete oferă autorităților un punct de plecare pentru verificarea situației. Un avocat poate analiza actele disponibile și te poate ajuta să înțelegi opțiunile juridice potrivite cazului tău.
Când este recomandat să apelez la un avocat după ce am fost înșelat online?
Poți cere sfatul unui avocat de drept penal dacă ai pierdut o sumă importantă, nu știi ce probe să incluzi în plângere sau ai nevoie de îndrumare pe parcursul dosarului. Casa de Avocatură Gunea oferă asistență juridică persoanelor fizice și juridice în cauze penale.





